Paul di Filippo – Femaville 29

CPSF Nr. 09 / iulie 2013  | 23.08.2013

Paul di Filippo

Paul de Fillippo s-a născut în 1954 în Providence, Rhode Island, unde locuiește și acum. Autor prolific de proză scurtă, a publicat sute de povestiri în periodicele de gen din America, fiind și un comentator asiduu al literaturii SF în Asimov’s Science Fiction, The Magazine of Fantasy and Science Fiction,Interzone și alte reviste. Printre volumele sale cunoscute de povestiri se numără The Steampunk Trilogy, Ribofunk, Fractal Paisleys,Lost Pages, Little Door și Shut-eye for the Timbroke. De asemenea, este autor al mai multor romane care sfidează granițele dintre genuri, câteva dintre ele fiind Ciphers, Joe’s Liver, Fuzzy Dice, A Mouthful of Tongues sau Spondilux. A semnat și câteva romane împreună cu Michael Bishop, sub pseudonimul Philip Lawson.

A fost finalist al premiilor Hugo, Nebula, Philip K. Dick, World Fantasy și altele.

 

“La Palma e un punctișor în Insulele Canare, unul care sigur nu pătrunsese nechemat în conștiinţa mea până într-o zi fatidică. Pe La Palma, cinci sute de miliarde de tone de rocă sub forma un platou instabil de coastă abia așteptau un bobârnac, pe care l-au primit când a erupt vulcanul Cumbre Vieja. Ca un baros înspăimântător al zeilor o bună porţiune a platoului s-a prăbușit în ocean.

Desprinderea faţadei insulei a reprezentat un eveniment de mai mică amploare decât se temuseră; a fost însă de o magnitudine mai mare decât era lumea pregătită.

Tsunamiul a gonit peste Atlantic.

Orașul meu primise un avertisment de doar douăsprezece ore. Haosul suprarealist al evacuării parţiale se poate compara doar cu cel mai înspăimântător coșmar sau film apocaliptic ce se poate imagina. Cu toate astea, eforturile autorităţilor, ale voluntarilor și ale bunilor samariteni au făcut ca sute de mii de oameni să scape cu viaţă.

Lăsând alte câteva sute de mii să înfrunte valul.

Singura lor salvare era să găsească cele mai înalte și rezistente clădiri și să se aștepte încordaţi acolo.

Când a venit valul, mă aflam la etajul al șaptelea aparţinând unei companii de asigurări. Afișele de la recepţie mă informau că sunt în mâini sigure. Aveam vedere la portul aflat la jumătate de milă depărtare.

Tsunamiul arăta ca un munte de lichid așezat pe o sanie de lansare a rachetelor.

Când a lovit, clădirea s-a cutremurat și a urlat ca un bou dintr-un abator, după ce a fost eutanasiat cu pistolul cu cuie. Toate ferestrele au sărit din cercevele și stropii de apă au ajuns chiar și la etajul meu.

Însă adevărata luptă pentru supravieţuire încă nu începuse.

Următoarele câteva zile au însemnat o agitaţie lipsită de somn, pentru a mă târî afară din ruine și a-i ajuta pe alţii să reușească același lucru.

Însă nu toţi s-au aflat de aceeași parte a baricadei. Jefuitorii au apărut din nămol ca o veche paradigmă biologică de generaţie nouă.

Prezenţa lor o impunea pe a mea în linia întâi.

Eram poliţist.

Arestasem câţiva răufăcători fără a fi nevoie să recurg la prea multă forţă. Însă apoi a urmat un schimb de focuri la un magazin de bijuterii, ale cărui vitrine erau drapate în mod neinspirat cu varec pus la uscat. În cele din urmă, le-am venit de hac făptașilor fără greutate. Însă confruntarea mi-a făcut stomacul nehrănit și creierul obosit hipersensibile la orice ameninţare.”

Traducere din limba engleză de Gabriel Stoian

 

Fragment dintr-o povestire ce face parte din volumul The Year’s Best Fantasy and Horror, vol. 4 (aflat în curs de apariție la Editura Nemira).

Povestirea a fost publicată in Colecția de Povestiri Științifico-Fantastice (CPSF) Anticipația Nr.9.

Tags: , , ,
2357 vizualizari

Lasă un comentariu